Oare cand?

Viata este un cerc vicios: cand ti se intampla ceva rau - automat trebuie sa vina ceva bun, iar cand ti se intampla ceva bun - automat trebuie sa vina si ceva rau.
Tocmai din cauza motivelor de mai sus, nu stii niciodata cand sa zici stop sau mai corect zis, nu stii niciodata cand e momentul oportun sa spui stop.
Exemplele sunt infinite: femeile care stau alaturi de barbatii care le bat, pe principiul ca a doua zi le pare rau si urmatoarele 10 este extrem de dragut, un anturaj extrem de fascinant care te indeparteaza de toti oamenii care tin cu adevarat la tine, dar in acelasi timp de face fericit, mari, pe principiul ca e prea slaba, hai sa incercam has, lsd, coca...si de ce nu hero...si nu in ultimul rand, oamenii care stau implicati intr-o relatie care le face mai mult rau decat bine.
Problema este foarte simpla : cand trebuie sa spunem stop?
Raspunsul mi se pare destul de complicat.
Daca raspunzi: atunci cand pur si simplu nu mai poti, este total gresit - deoarece ai sa vezi ca ai sa poti muuult mai mult decat credeai si in ritmul asta, credeti-ma ca o sa dati cate un raspuns pozitiv la fiecare problema...si stop tot nu o sa spuneti.
Toate situatiile de mai sus sunt daunatoare, insa cum nu am cunostinta de cauza in fiecare in parte..am sa vorbesc despre relatii.
E foarte greu sa spui stop unei relatii: mai ales daca aceasta are rolul de a te obosi psihic treptat, de a-ti face rau putin cate putin, de a prelungi durerea si tristetea in subconstient si de a te face s-o uiti uneori prin zambete rare si scurte.
Practic, cand spui stop amintirilor impreuna, viselor, planurilor de viitor, tinutului de mana, naturaletii aproape innascute....celui mai bun prieten?
Din punctul meu de vedere...atunci cand devine un efort sa razi, sa explici, sa lupti, sa asculti si sa te faci ascultat de ea/el.
Atunci cand stii ca ai incercat si incercat si icercat...si ai realizat ca ideea de cuplu inseamna 2 si nu 1.
Atunci cand nu mai esti iubit/a si toata iubirea pe care o dai, vine inapoi sub forma de ura, de razbunare, de ironie si nepasare.
Cand nu mai exista empatie : cand tot ce se intampla e ceva normal, cand ti se spune ca exagerezi de prea multe ori, cand esti luat peste picior la fiecare gand serios pe care-l ai....cand esti luat de bun/a.
Adevarul este ca mai sunt inca un milion de motive...insa, stiti ce cred eu?
Eu cred ca indiferent de situatia in care ne aflam..raspunsul il avem undeva in adancul sufletului. Este raspunsul pe care noi ni l-am format in timp, este bine documentat, clar si ireversibil.
Iar noi stim ca-l avem, insa mai trebuie doar sa stim sa-l folosim.
Avem nevoie sa-l constientizam, sa-l spunem cu voce tare si sa ne lasam "salvati" sau nu de el.
Asa ca, stop vom putea spune doar cand o sa fim pe deplin pregatiti sa recunoastem adevarul si situatia reala in care ne aflam, cand o sa avem curaj si cand o sa fim siguri ca de atunci in colo vom putea privi mereu inainte si nu inapoi.

Vorba lui Blur

"Cand eram mic eram convins ca pot sa zbor.
Chiar m-am gandit intr-un an, inainte de 2 mai, de ziua unui verisor de-al meu ca vroiam sa ii fac cadou faptul ca am invatat sa zbor. Eram eu sigur ca o sa invat pana atunci sa zbor si ca o sa-i arat si lui, in dar de ziua sa.
Fiecare cu visele lui, cu super-eroii lui, ..., culmea ca pana la adanci batraneti ne tot bantuie si ne fac sa zambim aceste vise, aceste povesti.

Mama mi-a spus mereu sa gandesc in culori calde! M-am gandit mereu la ce a vrut sa spuna... cum adica sa gandesc in culori calde?
Ei bine, cu timpul am descoperit ca cel mai usor sa gandesti in culori calde e sa te gandesti la visele tale. Sa te gandesti la CE VREI SA AI, la CE ITI DORESTI.
E cel mai usor sa vizualizezi zambind restanta de anul trecut si exact momentul in care te uiti pe listele din avizier si iti citesti nota de trecere din dreptul numelui tau. E usor sa faci din acest gand ceva cald, "light", linistitor, ..., ceva palpabil, aproape de tine, sa simti ca esti in fata avizierului si citesti nota de trecere, zambetul si emotia promovarii.
Dupa ce ai fabricat in culori calde aceasta dorinta, mai mult ca sigur ca vei reusi sa inveti fara sa stai stresat si cu stari negative, si sa ti se implineasca.. dooh!

Visele cele mari.... visele cele mari trebuiesc pastrate continuu in aceeasi forma, in aceleasi culori. Eu visez si imi doresc o casa cu ferestre imense, gradina mea de trandafiri mai mare decat cea pe care o am la tara.
Visez la o familie fericita si unita, visez la liniste si bucurie in casa mea cu geamuri inalte. Imi ofera pace dorinta asta. O am de mult, iar casa e la fel, ferestrele-s la fel, gardul si trandafirii sunt la fel de cand am fabricat visul.
Am imaginea clara a ceea ce imi doresc si sunt sigur ca am sa am pentru ca de cate ori inchid ochii ma vad acolo. Totul e la o intindere de brat, e palpabil, facubil, realizabil si in culori ... :)

Va zic: visati in culori calde si tineti la visele voastre. Oricat de mici, oricat de mari ar fi. Daca stii sa iti doresti sa zbori, ai incredere! ca o sa inveti s-o faci.
Va doresc o viata in culori! "

Viata mea, scrisa de Winamp!

Am primit acum ceva timp o leapsa de la Cerculet , in care practic sunt pusa sa-mi ghicesc norocul in muzica. Mie mi-a placut la nebunie intreaga idee, asa ca hai sa vedem ce iese....:

1. How are you feeling today?

Vama Veche - Ana (asadar ceva gen: Da, gata, m-am saturat..... Ceeee te uiti asa la mine? Arati ca dracu'.....Sa nu te mire..ca..intr-o dimineata n-o sa ma mai gasesti... Hai ma, hai ma nu-mi fa de astea...)

2.Will you get far in life?

Take That: Rule de world (daaaaaaaa...pana acum chiar merge bine...numai ca vreau sa schimb lumea, nu s-o conduc :P )

3. How do your friends see you?

Kate Havnevik - Grace (Ca pe o binecuvantare? :) Melodia oricum..e tare draguta)

4.Will you get married?

Anastacia: Sick and tired (Mmmmmmmmm....asa oare am sa fiu in acea zi, sau deja sunt asa?)

5.What is your best friend’s theme?

James William Hindle: Leaving Trains (mereu pe fuga, merem nehotarat, merem copil...exact..)

6. What is the story of your life?

Pink: Centerfold (e despre cum supravietuieste Ea dupa un El...)

7. What was high school like?

Janis Joplin: Piece of my heart (FIIIIIIIIIIX asaaaaaaaa!!!! Ma jur!!!)

8. How can you get ahead in life?

Bon Jovi: Living in Sin (Need I say more?)

9. What is the best thing about your friends?

All Saints : Never Ever (Dap...niciodata nu o sa mai gasesc persoane atat de extraordinare)

10. What is in store for this weekend?

Destiny's Child: Bootylicious (Sooooo fuuuun)

11. What song describes you?

Roxette: Wish I could Fly (Imi place atat de mult Winampu meu...ma cunoaste bine, bine, bine)

12. To describe your grandparents?

Maroon 5: Harder to breathe (adica..sunt batrani :( Mi-as dori ca toata lumea din jurul meu pe care o indragesc...sa fie tanara mereu...)

13. How is your life going?

Vama Veche: Fericire (Punct!)

14. What song will they play at your funeral?

Pink: Fingers (incepe cu : "I'm alone now, staring at the sealing, I'm kinda bored now"... nu zau?

15. How does the world see you?

Manowar: The Crown and the Ring (Ca pe o printesa deci...sau ca pe o non-printesa :) )

16. Will you have a happy life?

Guns'n'roses: Don't you cry (Asadar n-am sa plang prea mult, nu? Asta vrea sa-mi spuna, nu? Nu, nu, nu?)

17. Do people secretly lust after you?

Procol Harum - Night in White Satin (Daca ascultam versurile..care spun ceva de genu: "oh, how i love youuuuuuu", putem face o interpretare pozitiva, nu?)

18. How can you make yourself happy?

Europe: Final Coutdown (Nu stiu cum sa interpretez asta...)

19. What should you do with your life?

Ciara feat. Missy Elliott - 1, 2 Step (Sa merg inainte...unu, doi, unu, doi...si tot asa..)

Leapsa merge catre cine o vrea, nu fiti timizi. Ideea e simpla: dai winampu pe shuffle si pui intrebarile...

MONOLOG

" Simt ca nu ma mai iubesti!
Da, da, da...nu ma insel, de data asta cred ca am dreptate: nu ma mai iubesti!
Ce ironic! Acum doua zile ma pufnea rasul doar la gandul ca ai putea sa te desparti de mine, auzi...TU de MINE, si acum...acum nici macar nu pot sa respir.
Da, simt ca nu ma mai iubesti...altfel, altfel ar fi altfel, mai mult ca sigur m-ai suna, mi-ai aduce flori, mi-ai scrie, ce mai, ai face orice sa ma vezi fericita.
Ai devenit atat de rau! Da, da, asta e cuvantul: rau!
Ca si cum nu ai mai avea suflet...nu-ti mai dai seama cand gresesti, cum gresesti, de ce gresesti...sau nu vrei sa-ti mai dai seama.
Mereu te aud: tu, tu, tu, tu, tu. Numai TU.
Ce ai patit TU, ce probleme ai TU, ce simti TU si tot asa la nesfarsit, dar EU?
Zi-mi!!!
Cu mine cum ramane? Cu ce am patit EU, cu ce probleme am EU, cu ce simt EU?
Nu, nu, nu...clar - nu ma mai iubesti!
Inca e ciudat pentru mine sa scriu asta negru pe alb, insa unul dintre noi trebuie s-o faca, nu?
Nu ma mai iubesti. TU nu ma mai iubesti PE MINE! Ha!
Tu...stii, tocmai tu, baiatul ala dragut care si-ar fi dat sufletul pentru mine, care se linistea numai la vederea zambetului meu, care mi-ar fi adus luna ca sa ma opresc din plans...Tocmai tu, ai incetat sa ma iubesti!
Serios, inca imi vine sa rad!
Ma doare inima, ah, cred ca fac inca un atac de panica...in fine, cum spuneam, ma doare inima, dar parca tot nu-mi vine sa cred: nu ma mai iubesti...
M-am intrebat un timp daca sunt constant in mintea ta...daca chiar si atunci cand nu ma suni, te gandesti la mine...
M-am intrebat daca ti-e dor de mine, daca si tu vrei ca si mine sa-mi scrii cele mai dulci cuvinte...
M-am intrebat, da, insa intre timp, mi-am gasit si raspunsul..nu are cum, nu, raspunsul mai mult ca sigur e nu.
Tu pe care-l stiam..nu ar fi avut un orgoliu atat de mare, tu pe care-l stiam ar fi luptat pentru mine...tu pe care-l stiam ar fi facut imposibilul...da, da, da, exact...ar fi facut imposibilul!
Am obosit sa fiu tot eu aia care da sanse, una si inca una si inca una si inca una...
Am obosit sa iert, sa uit, sa trec cu vederea, sa nu-mi pese: nu am iertat, nu am uitat, nu am trecut cu vederea si mai mult ca sigur inca imi pasa!!!
Am obosit sa cer iubire, cand merit toata iubirea din lume!
Ti-am zis, crede-ma cand iti spun: Nu ma mai iubesti!
Stii de ce?
Pentru ca la cum merg lucrurile...nici nu as putea sa accept alt adevar... "

How can you tell if...?

Iubire.
Mi se pare unul dintre cele mai grele cuvinte: fiecare il descrie, simte, il pune in practica altfel. Insa un lucru e sigur: atunci cand iubim, ni se citeste pe fata.
Suntem mai calmi, mai zambitori, mai draguti cu cei din jur si in mod sigur mai linistiti sufleteste.
Nu cred in "azi simt iubire si maine nu mai simt nimic", pentru ca din punctul meu de vedere nu e logic. In schimb, cred in "iubirea se transforma".
Cu timpul, poate micile noastre defecte, rutina ce s-a instalat, compromisurile pe care am ezitat sa le facem, comunicarea pe care am exclus-o din cercul nostru de prioritati...toate au dus la transformarea iubirii noastre in: prietenie, singuratate, tristete si uneori chiar intr-o vesnica ranchiuna, fara sens.
Cei mai multi dintre noi isi dau seama de toate astea intr-o singura zi : te-ai trezit dimineata, soarele era sus mare pe cer, te-ai uitat lung la persoana adormita de langa tine si ai realizat : "Ups, cred ca n-o mai iubesc".
Ei bine, toata aceasta transformare nu a venit brusc, cum initial ai vrea sa crezi, ci daca ai sa analizezi lucrurile in profunzime, ai sa vezi ca in fiecare zi a fost un mic amanunt care te-a deranjat si pe care nu l-ai discutat sau nu l-ai bagat in seama, si care a dus inca un pic la transformarea iubirii tale.
Mai demult, am scris intr-un post ca marile iubiri nu mor niciodata....si intr-adevar asta am crezut in acel moment si as fi putut baga mana in foc ca asa este.
Cu timpul, am ajuns sa inteleg ca intr-adevar marile iubiri nu mor niciodata, dar se transforma. Si oricat de tragic sau banal ar suna, dragostea nu este niciodata de ajuns.
Desi ai crede ca iubirea ta pentru ea sau pentru el, este tot ceea ce aveti nevoie pentru a putea supravietui ca un cuplu...ai sa afli, mai devreme sau mai tarziu, ca nu e deloc asa. Iubirea vine mana in mana cu increderea, comunicarea, compromisul, micile atentii, respectul, caldura, atentia, sexul, stabilitatea, familia, valorile, credinta...
Ca o relatie sa functioneze, din punctul meu de vedere, trebuie sa atinga in acelasi fel si cu acelasi impact fiecare dintre elementele de mai sus.
Asadar, dragii mei cititori, nu fiti surprinsi cand doi dintre prietenii vostri foarte buni, pe care i-ati vazut mereu zambind si mergand de mana fericiti vin intr-o zi si va spun : "Ne-am despartit".
Nu s-a intamplat brusc si dintr-o data cum ati crede, de cele mai multe ori nu a fost o decizie de moment, ci pur si simplu, lucrurile marunte care s-au adunat incet, incet, incet au implut paharul si n-au mai avut unde sa se reverse.
Daca m-ai intreba cum imi dau eu seama ca cineva te iubeste, probabil mi-ar veni in minte 1000 de raspunsuri mai mult sau mai putin verosimile, insa mai presus de toate te-as intreba: atunci cand tu ii zici lui "ma iubesti", el iti raspunde imediat "da"?
Daca e asa, inseamna ca sunteti pe drumul cel bun si ca dragostea voastra nu a fost alterata si ar fi bine sa o pastrati la acelasi nivel.
Daca el sau ea se gandeste sa-ti raspunda, iti cere timp pentru a-si clarifica sentimentele, iti spune ca intr-o zi iti va raspunde clar...inseamna ca iubirea lui sau ei nu mai e la fel si nu stiu cat timp sau putere vei mai avea sa opresti transformarea, pentru ca imi vine greu sa cred ca o data ce o iubire s-a transformat, mai poate fi resuscitata.

Cat de cul e sa fii cul?

Vrem sa recunoastem sau nu, suntem o generatie a brandurilor.
Daca nu ai macar un Adidas sau un Swatch pe tine, inseamna ca esti depasit,iar uneori poti fi considerat taran. Ca sa nu mai spun cum sunt priviti cei imbracati de la Boss sau cele cu ceasuri Cartier (e de bine in orice caz).
Am ajuns sa fim catalogati in functie de ce etichete purtam : daca ai brandul x, inseamna ca esti destept, bogat si frumos, iar daca ai brandul y, cu siguranta esti un prost, care nici macar nu stie pe ce lume traieste.
De cele mai multe ori un brand vine insotit si de un anumit anturaj, de anumite locuri ce trebuiesc vizitate, de un anumit gen de muzica si de un anumit comportament.
Asta de fapt este problema: in ce moment au ajuns brandurile sa ne schimbe personalitatea, grupul de prieteni si atitudinea?
Generalizand, majoritatea oamenilor imbracati in haine de firma din cap pana in picioare, aranjati, asortati si cu ceva bani in buzunar sunt superficiali si aroganti.
Cu alte cuvinte, brandul creeaza si tendinta spre superioritate: asadar, eu sunt imbracata de la Stella McCartney, iar tu esti imbracata de la Terenova, prin urmare, eu iti sunt cu muuult superioara tie deoarece eu imi permit lucruri pe care tu nu le poti avea. Brandul se extinde si la accesorii, restaurante, mobilier, colectia de cesti de ceai etc.
Ce e trist, e ca de cele mai multe ori, oamenii trendy si hip, pe care noi ii consideram superficiali si care trateaza aparent problemele in acest mod, sunt persoane cu substrat.
Insa ce e mai cul sa discuti cu gasca ta cul: probleme filozofice importante sau unde plecati in week-end, de la cine ar fi mai bine sa cumperi iarba, de la A unde e mai tare sau de la B unde e mai ieftina si cand puii vostri va duceti un pic afara sa faceti un pic de shopping?
Dupa cum am mai zis, generalizez, insa brandul in sine nu reprezinta nimic si este alaturat multor altor factori: pozitie sociala, interese, pasiuni, cultura...
In alta ordine de idei, ne putem da seama de caracterul unui om, de hobby-urile acestuia si statutul sau in societate, doar uitandu-ne la firmele pe care le utilizeaza, dar intrebarea mea este alta: daca haina il face pe om si omul face pe haina, cand au ajuns aceste 2 sintagme complementare atat de diferite?

Bucati din puzzle-ul ce ma compune :

Ciocolata, cafeaua cu lapte, muzica, soarele, pantofii, povestile, marea, luna plina, primavara, stradutele de pe si din jurul Lipscaniului, cafenelele cu scaune,
mese si pahare dragute, fustele, mainile frumoase, sarutul, pozele, sa am mereu ceva de rontait cand ma uit la un film, plantuta mea pe nume Lolo, ca lumea sa
se joace cu parul meu, dansul, cartile, sa-mi dau cu parerea, copacii infloriti, tigarile, rujul rosu, culoarea verde, cerealele cu lapte, prajiturile cu crema, surprizele, cadourile practice, biletelele, sa conduc, camera mea din Bucuresti,
gentile, jeleurile, barfa, mailurile lungi, flirtul, sa fiu sunata noaptea si sa fiu
invitata la dans sau la munte, sau la o pizza in parc, sa ma intrebe lumea:
Ce mai faci Ana? si chiar sa ma asculte atunci cand raspund, Piata Sfatului din
Brasov, replicile inteligente, mirosul de benzina, ceasurile de mana, telefoanele
cu clapita, frappe-ul, inghetata de pepene si fructe de padure, sa vorbesc,
dormitul, invatatul, criticatul, mancatul, uitatul la seriale alaturi de cele 2 zane
ale mele, non-printul meu, aluziile, sa rad, destinul, oamenii sociabili, rochitele
baby-doll, nachos, bacardi, votca cu suc de portocale, lipton ice tea de lamaie,
complimentele, animalele, parcurile de distractie, pizza, intrebarile..............

Evident, acum e randul vostru dragii mei: