duminică, 8 aprilie 2007

Prietenia si prieteniile mele


Sunt acasa. Stau frumos in pat cu laptopul in brate (tata mi-a pus wireless :D ). Am mancat pasca cu ciocolata facuta de mama. Tocmai m-am intors din oras. Am iesit cu niste foste colege din liceu. Pe vremea aia le numeam prietene, intr-un fel le mai numesc asa si acum. Adevarul este ca nu-mi mai sunt. Eventual le pot numi - bune amice. Distanta a stricat relatiile, ne-am racit unele de altele, si am ajuns in postura in care ne vine foarte greu sa comunicam. Sau sa comunice. Spun asta pentru ca eu nu prea m-am schimbat, pun la fel de multe intrebari, care acum pot parea indiscrete, sau incerc sa discut ca si cum nu ne-am vazut de ieri. Insa eu gresesc si ele au dreptate. Nu poti sa fii la fel de deschis cu o persoana care practic nu mai face parte din viata ta, chiar daca in trecut a fost colega ta de banca.
Iesirea asta mi-a dat de gandit sau mi-a dat un subiect de gandire. Ce este acela un prieten?
Cuvantul prieten a devenit extrem de uzual si lipsit de insemnatate: "am iesit cu 15 prieteni", " am 599 de prieteni pe hi5 ", "am 100 de prieteni pe mess", "cine e persoana pe care tocmai ai salutat-o?", "aaa, un prieten", "pai, cum il cheama?", "aaa, nu stiu ca de abia s-a mutat la mine in grupa", iar discutii sau vorbe precum cele de mai sus le aud tot mai des.
Prietenia trebuie validata in timp. Nu poti sa spui dupa 2 saptamani in care ai iesit cu un om ca "Ba frate, asta e pretenu' meu cel mai bun". E absurd.
Mai exista prietenii in functie de varste si de perioade. In scoala generala am avut o "cea mai buna prietena". Vai Doamne! Eram legate pe viata, unde era ea, eram si eu, daca vacanta nu ne prindea impreuna ne scriam, ne-am luat inimioara de aia pe care o dadeai in doua si pe o parte scria "Best" si pe alta "Friends", pana cand intr-o zi, si-a facut o noua prietena. N-a mai stat cu mine in banca, n-am mai vorbit, n-am mai stat impreuna. In prezent ne salutam, vorbim una, alta si atat. Suntem amice.
In liceu, am avut iar o "cea mai buna prietena". Ieseam impreuna, vorbeam despre viitor, despre vise, despre iluzii. Ea avea prieten de un an. Eu nu. Mie imi placea foarte mult de un baiat. Ei nu. Ea vroia sa-mi demonstreze ca poate avea acel baiat. Eu nu. Ea a avut acel baiat. Eu nu. Eu m-am facut roscata. Ea nu. In prezent, ne-am calmat, ne-am lins ranile si ne-am impacat. Vorbim de fiecare data cand venim acasa. Suntem amice foarte bune. Pe toata aceasta perioada am avut zeci de prietene, dar majoritatea relatiilor au fost perisabile si s-au evaporat cu timpul. Pe masura ce am crescut am invatat sa selectez si sa impart oamenii pe categorii:) sau inca incerc sa fac asta? Cand spunem prieten nu ne mai gandim la ce inseamna el in realitate. Si eu fac asta. Insa de 1000 de ori mai mult conteaza ce simti in adancul sufletului pentru acel om si daca TU il consideri intr-adevar prieten.
Timp de 15 ani am avut o prietena adevarata. Am trecut prin multe impreuna, am plans una pe umarul celeilalte, ne-am dat sfaturi, ne-am ajutat. O am si acum. S-a produs o schimbare si intre noi, un fel de raceala, nu stiu de ce, dar sunt convinsa ca in orice situatia ar fi prima care mi-ar sari in ajutor. Avem un trecut si o legatura speciala as putea spune, care cred ca va ramane asa tot timpul. Mai am o prietena care de dragul meu a fost cu mine la mare, anul trecut, avand 40 de grade. Murea in cort si eu il cautam pe Fat-Frumos ( si l-am gasit:) ). N-am sa uit niciodata gestul. Nu ne vedem noi prea des (trebuie sa instauram o iesire saptamanala:)) ), dar stiu ca imi este prietena, simt asta. Fosta mea colega de clasa si de camin mi-a ramas si ea o buna prietena si-mi va ramane:)
Am intrat la facultate. Nu stiu cum, dar aici, le-am cunoscut pe ele. Pe fete. Impreuna suntem FETELE :)) Desi ne cunoastem de 2 ani, parca ne-am sti de-o viata: ne vorbim orice, ne sfatuim, ne luam de par, ne certam, plangem, radem pana dimineata, barfim, bem Cosmopolitan, bem cafea la Jeg, suntem geloase, suntem rele, suntem independente si dependente in acelasi timp, o sa ne facem firma, suntem cunoscute, iar cand suntem impreuna suntem de invidiat:))) (ce reclama ne fac, vedeti?:)) ). Moldoveanca, munteanca si ardeleanca. Asa vom fi mereu, chiar daca vom merge pe carari diferite, pentru ca putini au ce avem noi.:)
Am si prieteni baieti (inafara de Iri:) )...am si prieteni baieti? Parca da..nu John? Voi sa-mi spuneti:) Oricum am sa revin la problema intr-un alt post:P
Prietenia este un subiect delicat si depinde foarte mult de cum vedeti voi situatia. Unii isi cauta un prieten o viata si nu-l gasesc. Asa ca eu zic sa pretuim ce avem, sa cautam daca n-am gasit, sa ne ridicam daca am cazut.
A, si niciodata nu depinde doar de ei, de prieteni, ci foarte mult depinde de noi.

6 comentarii:

blur spunea...

am multe prietene fete. prea multe. am prieteni baieti. mai multi decat imi amintesc. e mai mult decat ok sa ai prieteni. e important sa ii ai langa tine. cat despre prietenii de pe hi5 si yahoo messenger, da-mi voie sa nu fiu de acor cu tine. sunt doar niste legaturi bolnave. hai sa fim prieteni!! un ``da`` nu rezolva mare lucru

ana spunea...

Nu cred ca sunt legaturi bolnave, dar cred ca nu toti ar trebui catalogati drept "friends". Din aceasta cauza s-au inventat "grupurile".;)

sadicuta spunea...

hai sa lasam 39 de grade:) i'm still here:D

foggie spunea...

Cine oare ne este prieten? cine e amic? cine e o simpla cunostinta?..cine mai stie?
Prietenii sunt putini..cu timpul iti dai seama de asta. Cei care sunt acolo langa tine, no matter what..neconditionat.Da !Ei sunt prietenii tai...restul? Oameni care au trecut prin viata ta, au stat un timp, poate1 an-poate 2-3, poate si mai mult, dar...au plecat...si tu ti-ai construit alt prezent, in care ei nu apar decat in lista de messenger sau de hi5. Sunt oameni cu care ai amintiri, oameni de care s-ar putea sa te lege ceva mai mult de 3 vorbe spuse la o intalnire pe strada, dar totusi, oaneni de care tu nu mai stii nimic si oameni care nu mai stiu nimic despre tine. Raman amintirile, momentele dinainte...
Prietenii sunt rari...si..ai dreptate, Ana...depinde doar de noi!

ps: grozav blog!keep on writing!

ana spunea...

@foggie - merci mult pentru comment si sper sa mai treci pe aici;)

blur spunea...

aveai 40 grade prieteno.