sâmbătă, 24 mai 2008

Oare cand?

Viata este un cerc vicios: cand ti se intampla ceva rau - automat trebuie sa vina ceva bun, iar cand ti se intampla ceva bun - automat trebuie sa vina si ceva rau.
Tocmai din cauza motivelor de mai sus, nu stii niciodata cand sa zici stop sau mai corect zis, nu stii niciodata cand e momentul oportun sa spui stop.
Exemplele sunt infinite: femeile care stau alaturi de barbatii care le bat, pe principiul ca a doua zi le pare rau si urmatoarele 10 este extrem de dragut, un anturaj extrem de fascinant care te indeparteaza de toti oamenii care tin cu adevarat la tine, dar in acelasi timp de face fericit, mari, pe principiul ca e prea slaba, hai sa incercam has, lsd, coca...si de ce nu hero...si nu in ultimul rand, oamenii care stau implicati intr-o relatie care le face mai mult rau decat bine.
Problema este foarte simpla : cand trebuie sa spunem stop?
Raspunsul mi se pare destul de complicat.
Daca raspunzi: atunci cand pur si simplu nu mai poti, este total gresit - deoarece ai sa vezi ca ai sa poti muuult mai mult decat credeai si in ritmul asta, credeti-ma ca o sa dati cate un raspuns pozitiv la fiecare problema...si stop tot nu o sa spuneti.
Toate situatiile de mai sus sunt daunatoare, insa cum nu am cunostinta de cauza in fiecare in parte..am sa vorbesc despre relatii.
E foarte greu sa spui stop unei relatii: mai ales daca aceasta are rolul de a te obosi psihic treptat, de a-ti face rau putin cate putin, de a prelungi durerea si tristetea in subconstient si de a te face s-o uiti uneori prin zambete rare si scurte.
Practic, cand spui stop amintirilor impreuna, viselor, planurilor de viitor, tinutului de mana, naturaletii aproape innascute....celui mai bun prieten?
Din punctul meu de vedere...atunci cand devine un efort sa razi, sa explici, sa lupti, sa asculti si sa te faci ascultat de ea/el.
Atunci cand stii ca ai incercat si incercat si icercat...si ai realizat ca ideea de cuplu inseamna 2 si nu 1.
Atunci cand nu mai esti iubit/a si toata iubirea pe care o dai, vine inapoi sub forma de ura, de razbunare, de ironie si nepasare.
Cand nu mai exista empatie : cand tot ce se intampla e ceva normal, cand ti se spune ca exagerezi de prea multe ori, cand esti luat peste picior la fiecare gand serios pe care-l ai....cand esti luat de bun/a.
Adevarul este ca mai sunt inca un milion de motive...insa, stiti ce cred eu?
Eu cred ca indiferent de situatia in care ne aflam..raspunsul il avem undeva in adancul sufletului. Este raspunsul pe care noi ni l-am format in timp, este bine documentat, clar si ireversibil.
Iar noi stim ca-l avem, insa mai trebuie doar sa stim sa-l folosim.
Avem nevoie sa-l constientizam, sa-l spunem cu voce tare si sa ne lasam "salvati" sau nu de el.
Asa ca, stop vom putea spune doar cand o sa fim pe deplin pregatiti sa recunoastem adevarul si situatia reala in care ne aflam, cand o sa avem curaj si cand o sa fim siguri ca de atunci in colo vom putea privi mereu inainte si nu inapoi.

26 de comentarii:

Anonim spunea...

Iti citesc blogul de vreo 6 luni si vreau sa stii ka esti o adevarata sursa de inspiratie pt mine.Toate articolele tale sunt atat de adevarate si mi`au dat de multe ori curajul de a face ceva de care nu eram sigura.Iti multumesc mult,printeso!

Ana spunea...

@ Anonim: Eu iti multumesc foarte mult, desi pare un cliseu, inseamna enorm pentru mine ceea ce tu-mi spui..pentru ca la un anumit nivel..asta este si ideea blogului. Te pup.

Krizalid spunea...

spui stop cand observi ca cel de langa tine nu numai ca nu se mai simte bine, ci merge in directia cealata si ii e rau..cand simpla ta prezenta il irita...daca ti la cineva cuadevarat, nu conteaza ca te tachineaza, ca pare un nesuferit...ii ierti tot..dar cand vezi ca deja tu ii faci rau doar ca ii esti prea aproape...atunci spui stop....si ...a...sry...poate o sa continui cu alta ocazie
scrii frumos ana :wink:

Tomata cu scufita spunea...

Hm... mi se confirma gandurile legate de relatia ta... asa am eu impresia ca e mai mult decat lasi sa se citeasca. :( Si imi pare atat de rau pentru ca imi placea de voi. dar din pacate, te inteleg atat de bine incat nu iti poti imagina. m-am regasit in fiecare cuvintel pe care l-ai scris, in fiecare tresarire, emotie, nerv si tristete pe care cuvintele tale le implica. Nu din prezent iti spun ci din trecut. am avut o relatie care ma consuma psihic mai mult decat a reusit ceva vreodata sa ma consume... nopti nedormite din cauza gandurilor, lacrimi prea multe din cauza gandurilor si a cuvintelor aruncate fara sens, a gesturilor facute parca tocmai pentru a ma rani. Si culmea era ca toate erau ambalate intr-o iubire mare, o iubire de care eram constienta, insa pe care nu puteam sa o tinem departe de mizerie. :( Si s-a terminat iubindu-ne.

blur spunea...

/:) tomata cu scufita /:) - gizăs !

Makü spunea...

parerea mea este ca indiferent cat de rau e tot e greu sa zici stop. iti dai seama ca ceva te consuma prea mult dar continui pentru ca ai speranta ca poate "maine va fi mai bine". incerci sa ai rabdare si uiti notiunea timpul. iar dupa un timp iti dai seama ca ai pierdut 2 luni, 3, poate chiar mai mult. si poate nici atunci nu poti spune stop. fiecare persoana e altfel pentru ca fiecare simte si percepe lucrurile altfel. dar oricand ai spune stop nu poti sa mergi inanite fara sa te uiti inapoi macar odata, pentru ca atunci cand il/o vei vedea pe strada cu altcineva, indiferent ca esti si tu cu cineva sau nu, tot te vei gandi, chiar si pentru o fractiune de secunda, la ce a fost si la ce ar fi putut fi.

blur spunea...

maku - ai dreptate.. asa e

Ana spunea...

@ Krizalid: Da, ai dreptate. Si nefericirea celui de langa tine poate sa fie un motiv sa spui stop...
Si e destul de trist...
Multumesc pentru comentariu.

@ Tomata: Scumpa mea..esti studenta la psihologie mai nou? :)
Imi pare rau ca a trebuit sa treci printr-o astfel de relatie, mai ales cand va iubeati.
Cel mai trist lucru mi se pare sa te desparti de cineva cand inca exista iubire..

@ Maku: Da Maku, asa e...asta am incercat sa zic si eu..ca intotdeauna vei gasi ceva astfel incat sa nu spui stop..insa, pe de alta parte, va exista si acel moment x..cand efectiv nu o sa mai poti.
Si da, firea umana e sensibila prin definitie..deci vor exista momente cand te vei uita inapoi...tot ce sper e ca acele momente sa nu doara..

Tomata cu scufita spunea...

@ Blur --> Ma rog, poate am mers prea departe cu banuielile, insa pentru a scrie atat de exact despre anumite chestii si pentru a trasmite atatea trebuie sa fi trecut macar o data prin asa ceva. POate nu acum, poate nu cu tine, insa cred ca exista un pic de experienta in cele scrise de Ana. M-as bucura sa aflu ca m-am inselat.

@ Ana --> Nu, nu sunt studenta la psihologie, insa asa cum ti-am povestit, am trecut printr-o experienta care poate fi descrisa cu cuvintele tale. si stiu ca numai din traite pot izvori ele. in fine, poate sunt eu prea ancorata in interpretari si I'm missing the point (ala fiind ca postul o fi simpla fictiune). You tell me.

Ana spunea...

@ Tomata: Scumpa mea, am hotarat sa nu-mi expun viata alb si negru pe blog...
Insa, cam nimic din ceea ce scriu nu e fictiune si izvoraste de undeva din mine. Te pup.

blur spunea...

tomata - ai citit asta ? cred ca pentru a scrie atat de exact despre ce scrie aici, trebuie sa fi trecut macar o data prin asa ceva.. enjoy please! :)

Lelaina spunea...

E greu sa dam drumul,sa o luam de la capat cand avem ceva lung in urma noastra,un car de amintiri,de momente frumoase. Ma mira,ma enerveaza,imi place sa analizez...e un amalgam...dar atata lume in jurul meu ar putea fi descrisa prin cuvintele tale de acum...si de multe ori ma intreb de ce este asa greu sa o luam de la capat? Cu bunele si cu relele unui nou inceput. De ce ne este asa fric sa punem piciorul in prag,sa ridicam capul sus,si sa plecam demn,fiindca de multe ori,tocmai din dorinta asta de a ne agata si de ultimul firisor de iubire ramasa,lasam in urma farame farame de demnitate si mandrie si orgoliu... Poate o sa ajung si eu sa aflu de ce...

Adina spunea...

e foarte greu sa spui stop, pentru ca intervin prea multe intrebari. poate e si vina noastra. poate nu e asta sfasitul si pana la urma va fi bine. poate n-au intentionat sa te raneasca, a fost doar o izbucnire de moment. dar sunt lucruri peste care de multe ori nu poti trece. si atunci acel "stop" chiar daca nu e rostit sau gandit, se intampla.

luckydreamer spunea...

Si ce se intampla daca spui "stop" cand de fapt nici macar nu stii daca intr-adevar asta iti doresti (sa pui stop) ? Aici ma refer la situatiile dintre un el si o ea.

resurgam spunea...

ai dreptate [.]

lara spunea...

ei si unde e viciul?;))

Ana spunea...

@ Lelaina: Uite, am sa scriu un post special cu ideea comentariului tau...de ce e greu s-o luam de la capat?
Si poate avand mai multe pareri..ne luminam si noi :)

@ Adina: Intr-adevar sunt lucruri peste care nu poti trece..si acel stop se intampla..sau ar fi normal sa se intample..pentru ca asta ziceam, sunt multe persoane carora li se intampla lucruri foarte naspa..si tot nu spun the magic word...

@ Luckydreamer: Se intampla ca poate iti dai seama ca ai spus stop gresit si iti cer scuze..se inampla ca "asta e" si nu mai poti da inapoi...dar ideal ar fi, din punctul meu de vedere, sa nu spui niciodata stop pana nu esti complet sigur/a.

@ Resurgam: Multumesc...

@ Lara: Ehhhhh...lasa ca ai sa cresi tu si ai sa vezi vicii si acolo unde nu sunt :)
Glumesc...
Viciul e...cred ca pana la urma e la fiecare in parte..deoarece fiecare vede situatia in alt mod..

Anonim spunea...

vizitati si http://mazilu-marius.blogspot.com

L.a.u.r.a spunea...

poti spune STOP si unei prietenii adevarate, chiar daca te dooare si nu esti tu cea care ai luat aceasta decizie :(

cristidascalu at yahoo punct com spunea...

Buna,
Iti citesc de scurt timp blog-ul si mi-se pare interesant cum scrii.
Ai fi interesata sa scrii scurte post-uri in functie de dorinta si timpul tau liber, pentru bani?

Daca te intereseaza si doresti mai multe detalii te rog trimite-mi un mail pe adresa de pe care ti-am lasat acest comentariu.

Doar un anonim acum... spunea...

Randurile citite pe acest blog, m-au facut sa tresar, mi-au adus aminte de trecut... In mod normal ar trebui sa fim egoisti si sa spunem stop atunci cand ne lovim de suferinta... Doar ca de cele mai multe ori, ne vedem blocati intr-o relatie din care poate ne-am dori sa iesim si sa ne vedem de drum in alta directie, dar nu putem deoarece nu avem capacitatea de a-l vedea pe celalalt suferind din cauza noastra... chiar daca ea/el nu a ezitat sub nici o forma sa-ti produca suferinta...

Adrian S.

Ana spunea...

@ Adrian: Ce pot sa zic? Viata este ironica de cele mai multe ori..doar noi suntem cei capabili s-o facem mai buna sau nu, prin deciziile pe care le luam..

Stefana spunea...

Spui totul cu o tarie si o siguranta care parca ne invaluie pe toti.imi plac foarte mult articolele tale!succes in continuare,si am sa mai trag cu ochiul,ca poate cine stie...poate se transmite inspiratia ;) Te pup!

Ana spunea...

@ Stefana: Multumesc tare, tare, tare mult :)
Te astept oricand sa mai tragi cu ochiul. Pup.

Ana spunea...

am citit prin blogul tau un pic pe sarite ca sunt pe fuga... :)
mi-a placut, voi revenii.

Ana spunea...

@ Ana: Te reastept cu mare drag :)