miercuri, 27 august 2008

Dor

Oare persoanelor care nu-si mai amintesc de mine, le e dor de mine?
Oare sunt atat de nesemnificativa pentru toti cei care nu-mi dau un semn cu lunile, sau le e dor in secret?
Oare toti cei care m-au uitat se mai gandesc la mine?

Ati observat ca exista persoane care se gandesc la voi doar atunci cand se simt singure? Aceste persoane apar brusc in viata voastra, isi satisfac dorintele, ca apoi, cand ceva mult mai bun se iveste la orizont, sa dispara iar.
Mereu m-am intrebat care este motivul pentru care se reintorc: sa fie oare disponibilitatea noastra neconditionata? De ce pentru unii, am fi buni doar in momentul in care lor le lipseste ceva ? Si de ce tocmai noi?

Cred ca pana la urma traim intr-un cerc vicios: noi ii vedem doar pe ceilalti, nu si cand intre noi si ceilalti se pune semnul egalitatii. Practic, jumatate din viata suntem jucarii si cealalta jumatate suntem jucatori.

Totul ar fi mult mai simplu, daca lumea ar fi deschisa si sincera: "Astazi m-am gandit la tine", "Mi-e dor de tine", "Nu te-am uitat", cu astfel de mesaje s-ar duce naibii o groaza de intrebari, si sincera sa fiu, pe mine m-ar ajuta grozav.
Nu am sa inteleg niciodata oamenii care dispar total din viata mea un timp, ca apoi sa reapara mai senini ca niciodata, ca la final s-o ia de la capat.
But then again, daca totul ar fi atat de simplu, unde ar mai fi distractia, macinatul nervilor, rosul unghiilor, nedormitul noptilor, barfelor nesfarsite cu prietenii, curiozitatea?

Odata cu inaintarea in varsta, poate am sa inteleg si eu ca nu toate lucrurile trebuie sa-mi fie clare in minte si atunci am sa-mi pot expune mult mai obiectiv si rational punctul de vedere.
Insa, fiecare varsta are farmecul ei si pana una alta, intrebarea mea ramane:
Ti-e dor de mine?

41 de comentarii:

Criss spunea...

iti citesc blogul de ceva timp...te-am gasit la nico in blogroll. Imi place tare mult cum arata totul pe pagina ta insa nu am comentat niciodata. Postul acesta m-a facut totusi sa iti scriu.
Pana azi credeam ca doar pe mine ma macina atat de mult curiozitatea asta...de ce ne uita si apoi brusc revin ptr ca la scurt timp sa dispara din nou?
Cred ca ai dreptate...nu toate lucrurile trebuie sa ne fie atat de clare dar fff mult as vrea sa am un raspuns ptr intrebarea asta.

Anonim spunea...

yep :)

blur spunea...

uuuu! avem un anonim cunoscut!
eu cred ca "dorul" este strict legat de o nevoie. daca cineva nu are nevoie de ceva de la o persoana, nu simte dorul asta. si poate trece foarte mult timp pana sa apara o nevoie. si de aici intrebarea voastra (ana si criss)..
exista de exemplu o persoana in viata mea de care am nevoie sa-mi pot trai viata cu toate bucuriile si tristetile.. e normal sa-mi fie dor de persoana asta permanent.. pentru ca nevoia persista.. :)

Andra spunea...

eu cred ca e vorba de "disponibilitatea noastra neconditionata"
bafta la scris, non-printeso!

Criss spunea...

@ blur: atunci nu se numeste "egoism" daca revi in viata omului doar cand apare "nevoia" ???

Stefan spunea...

Ana, daca cineva nu te cauta, inseamna ca nu ii pasa in mod cert si cu siguranta nu ii este dor de tine. Poate simte o nevoie, foarte mica insa, de a mai sta la o cafea si a mai povesti una-alta insa cam atat. Or, poate exista niste consecinte atenuante care il/o impiedica sa te cuta, fapt un pic mai probabil.

Asta nu este neaparat un lucru rau, dat fiind faptul ca toate urmeaza o line pe naturala a vietii, pe care nu cred ca ar trebui sa o alteram. Pe de alta parte, exista fortuna, in care cu siguranta crezi. Fortuna este atunci cand o persoana pe care o cunosti, la care nu prea te-ai mai gandit, care nu prea ti-a fost apropiata, apare pur si simplu, si iti schimba viata cu susul in jos.

Cazul prezentat mai sus este aproape de domeniul cinematografiei decat de viata de zi cu zi, insa revenind la subiect, iti raspund la intrebarea ta: Tie de cine ti-e dor?

blur spunea...

criss - egoismul este satisfacerea unei nevoi personale care s-a produs fara a tine cont de impactul asupra celor din jur.
probabil ca iti e dor permanent de o persoana.. dar nu constientizezi sentimentul decat cand iti aminteste ceva de persoana respectiva, sau cand ai nevoie de o interactiune ... asa cred eu..
egoismul e altceva...

Ana spunea...

@ Criss: Multumesc frumos ca mi-ai comentat :) Poate nu ne uita..ci pur si simplu nu mai au nevoie de noi. De ce? Pentru ca in viata lor au intervenit mai multi factori care sunt mult mai importanti decat noi. Ce-i drept, asta nu e intotdeauna un lucru rau..pentru ca, dupa cum am zis, uneori si noi suntem pusi in postura jucatorilor :)

@ Anonim: Merci frumos, evident ca as simti si mai mult bucuria daca as sti cine esti..dar..:P

@ Blur: Da, tu ai dreptatea ta: uneori dorul este strict legat de nevoie - perfect de acord, asta am zis si eu de altfel..cand cineva are nevoie de tine te cauta..insa, sunt si persoane care te cauta cand nu au nevoie de nimic..de ele imi e cel mai drag :)
"probabil ca iti e dor permanent de o persoana.. dar nu constientizezi sentimentul decat cand iti aminteste ceva de persoana respectiva, sau cand ai nevoie de o interactiune ... asa cred eu.." - si eu cred asta!
PS: Si in viata mea exista o persoana de care mi-e dor permanent si de care am nevoie mereu :)

@ Andra: Cel putin in proportie de 60%..clar :)) Multumesc frumos!!!

@ Stefan: Bine te-am gasit Stefan. foarte dragut sa apari in viata mea cu un comentariu, fix la postul asta :)
Da, ai dreptate in tot ceea ce zici, si eu cred la fel, dar asta nu ma opreste sa ma intreb intrebari pline de speranta (chiar daca le stiu raspunsul) :)
In fortuna cred...si desi o persoana care vine brusc in viata noastra si ne da peste cap este de domeniul cinematografiei, se gasesc destule urme si in realitate. Aici vine o alta intrebare de a mea: oare eu am fost vreodata aceea persoana? :)
Si ca sa-ti raspund la intrebare: mi-e dor de multa lume.

Criss spunea...

@ blur- iti dau dreptate partial...depinde la ce situatii ne referim exact. iti multumesc ca mi-ai raspuns si mi-ai dat un rapuns concis. Have a nice day!

anaayana spunea...

Unii nu recunosc din mândrie, este acea categorie de oameni care nu-şi declară niciodată sentimentele ca nu cumva să ţi le iei la purtare.

Steve spunea...

Omul, desi este o fiinta foarte complexa, tinda sa nu inteleaga unele chestii elementare, sau, nu vrea sa le inteleaga de dragul discutiilor aferente. Noi fie ne supraevaluam si ne gandim ca toti ne iubesc si suntem in inimile tuturora, ori ne subevaluam si ne gandim ca nimanui nu-i pasa. Desi consider ca acest subiect nu este unul tocmai interesant, ramura despre care discuti tu este ("viata cui i-am schimbat-o?").

Problema care intervine aici este una foarte sensibila, si anume referitor la nivelul de sinceritate pe care il afisam fata de persoanele care ne-au schimbat cu adevarat sau care s-au schimbat doar in ochii nostri.

E foarte mult de discutat si un guestbook nu este nici de departe suficient, astfel ca lasam discutia pe alta data.

Stefan P

Diana spunea...

Sa stii ca si eu m-am gandit:) De fiecare data imi promit ca n-o sa mai treaca atata amar de vreme si totusi, trece, lucruri se intampla. Nu stiu. Nu-mi dau seama ca imi lipseste sa vorbesc cu tine decat atunci cand it strkes me si-mi spun "bai, mi-e dor de ea. gata, o sun!". In rest, cred ca e vorba de cat de multe imparti cu o anume persoana. Dorul intervine atunci cand te afli intr-o situatie prin care ai mai trecut o data, doar ca aveai alaturi pe altcineva. Si-ti amintesti, si parca ti se face dor, si parca ai pune mana pe telefon in secunda doi. Indiferent ca e vorba de o cafenea, un fel de mancare, un nume, o senzatie...orice iti poate aminti de celalalt/a. Cu cat treci prin mai multe situatii, cu atat sunt mai mari sansele reale sa i se faca dor de tine. Asa ca, let's keep our promise! Once a month, at least:) te-am tzucat si da, mi-era dor de tine:)( fara sa am nevoie de nimic in afara de prezenta ta:)

Ana spunea...

Poate dispare pentru un timp ca l-a deranjat ceva la tine, la relatia voastra, si s-a simtit oarecum ranit. Si cum timpul vindeca ranile, poate a realizat ca a fost un fraier ca a intrerupt relatia,si vrea sa o reluati..Mie mi s-a intamplat sa fac asa :)

Catalin spunea...

Unora pur si simplu nu le pasa. Isi incarca bateriile de la altcineva pentru ca mai apoi sa plece la drum. Cine stie Ano, poate si mata' esti asa... :) Sau poate jumatate din tine e asa (jumatatea rea bineinteles:D).
Pana la urma, fericirea nu are rost daca e neimpartasita. Asa cred ca e si cu dorul asta. Daca nu il ai pe buze, il ai degeaba.
Toate cele bune!

alice spunea...

http://armyofmice.oricum.ro/wp-content/uploads/2008/05/people2.jpg

:>

meet_the_king spunea...

tie nu ti s-a intamplat niciodata sa fii persoana care sa dispara? :) think again, it might help

Ana spunea...

@ Anaayana: Hei, bine te-am gasit pe la mine pe blog, in primul rand :)
In al doilea rand, cunosc si eu categoria de oameni despre care vorbesti...dar intr-un fel imi place de ea, pentru ca desi nu ti-o spun niciodata..acei oameni tin la tine :)

@ Steve: ...iar nivelul de sinceritate este cam intotdeauna redus. Ok, lasam discutia cu alta ocazie :)

@ Diana: Ce declaratie frumoasa mi-ai facuut :)) Merciiiiiii!!!
Ramane stabilit, normal. Te puup!

@ Ana: Nu vorbeam doar despre barbati...ci despre oameni in general, atat barbati, cat si femei...
Oricum, si in situatia ta ai dreptate..timpul vindeca ranile.

@ Catalin: Foarte frumos ai expus problema mai Cataline :)
Unele persoane asta fac - isi incarca bateria ca apoi sa plece. Da, poate si jumatatea mea rea face asta..mai stii?
"Asa cred ca e si cu dorul asta. Daca nu il ai pe buze, il ai degeaba." - partea asta imi place tare mult.

@ Alice: :) Habar n-aveam de poza :D Merci!

@ Meet the king : N-am zis ca nu am fost niciodata cea care a disparut...insa, nu stiu sa fi marcat pe cineva din asta. Stii tu mai multe? :)

Dana spunea...

e mi-e dor si de oamenii pe care de abia ii cunosc de o luna, doua, trei ...
nu stiu daca te incalzeste cu ceva sa stii ca celor carora iti citesc blogul si care nu te cunosc personal, le este dor de tine. ;))

arina spunea...

Chiar asa, tie ti-a fost dor de mine?

namtigari spunea...

sunt curios care sunt oamenii care ti-au declansat ideile astea :D

postblue0 spunea...

in primul rand, tipul din poza e foarte dragut. a trebuit sa zica cineva asta :)).

in al doilea rand.. eu una stau si ma gandesc ca si noi avem uneori impulsul de a vorbi cu cineva cu care nu prea am tinut legatura. un fel de nevoie de a-ti reaminti ce ti s-a mai intamplat in ultimul timp si de a spune totul dintr-o suflare. dar un lucru cert este ca niciodata nu am rupt legatura de tot cu cineva care mi-a fost alaturi intr-un moment greu sau pur si simplu m-a ascultat cand am avut nevoie.
intr-adevar asta nu este un raspuns la intrebarea ta, dar totusi sa incercam sa nu judecam lumea prea aspru.

iarrrr ai avut o idee super cu postul. m-am si saturat sa iti spun asta :)) te pup.

Ana spunea...

@ Dana: Normal ca ma incalzeste...fooarte dragut :))

@ Arina: Sa stii ca da. Chiar m-am intrebat de ce copilul nu mai da semne..dar uite, ca intr-un final..:)

@ Namtigari: Normal ca trebuia sa vina cineva si cu psihologia :)Nu mi-au declansat pornirea asta neaparat niste oameni..ci niste strai pe care le-am avut la momentul respectiv :)

@ PostBlue: Corect, chiar tb sa zica cineva si de tip :) Nici nu judec lumea prea aspru..tocmai pt ca stiu ca si noi uneori suntem lumea :) Multumesc mult de comentariu. Si eu te puuup!

Annie spunea...

Mi se pare si mai dificil cand cei care aleg sa dispara din viata ta, temporar sau pentru totdeauna (n-ai de unde sa stii, nu poti avea siguranta ca se vor intoarce si de data asta) iti erau prieteni foarte apropiati, persoane la care tineai mult si pe care credeai ca te poti baza oricand, pentru ca vor fi langa tine mereu. Trebuie sa recunosc ca am pierdut multi iubiti, din diverse motive, dar nici-unul nu mi-a lipsit atat de mult si in cazul niciunuia nu a durut atat de mult pierderea ca in cazul unui prieten care a decis din senin sa puna punct prieteniei noastre. Fara explicatii, fara motive... pur si simplu...

lust spunea...

dar ce faci atunci cand pe tine de usuca dorul.....si stii ca nu e bine sa-i spui...pur si simplu pt k celuilalt nu-i pasa....

arina spunea...

Copilul s-a mutat. Si are nevoie de incurajare. Promit sa nu va mai barai cu schimbatul adreselor. Noul link, e http://borcancugem.blogspot.com :) Ne citim acolo.

Dan Terteci spunea...

Important nu este sa sti daca le este dor de tine, important este ca ei au nevoie de persoana ta. Chiar si atunci cand le este greu. Felicitari prntru blog!

defektu spunea...

adevar graiesti Ana

Otto spunea...

Te-ai gandit ca unora nu le pasa pur si simplu?
Sau poti sa te indepartezi de cineva pentru ca te-a dezamagit .. etc .. intr-o situatie anume.

lara spunea...

aveam nevoie de postul asta... m-a intristat si mi-a dat de gandit... as vrea sa vad chipul celui care tocmai a primit mesajul meu cu "nu te-am uitat"

Doru Oprişan spunea...

"Sunt poet prin toate versuril pe care nu le-am scris".
Nu stiu daca ti-am raspuns la intrebare :)

baboozduk spunea...

am pus un link cu articolul tău pe blogul meu. I really hope you don.t mind ;) treaba cu gânditul concomitent e pe bune. keep being as creative! :)

angel spunea...

stai asa ca nu prea am inteles cum vine treaba: daca persoanele nu isi mai amintesc de tine, cum ar putea sa le fie dor? si daca te-au uitat, cum sa se mai gandeasca la tine?
in fine!
draga Ana, cred ca daca toate ar fi clare in mintea omului, ori ar innebuni de durere ori acel "ce-ar fi fost daca..." ar disparea definitiv luand cu el singura constanta din viata unui om: speranta.
iar daca in viata ta isi va face cunoscuta prezenta o persoana doar cand se simte singura, scuteste-te singurica de o suferinta in plus si, fara nici o remuscare, da-i un picior in fund si goneste-o de langa tine. nu e decat o iluzie.

Ana spunea...

@ Annie: Adevarat..o prietenie doare intotdeauna cel mai tare...

@ Lust: Scrii un post, ce sa faci? :))

@ Arina: S-a facut! Btw, imi place titlul blogului:)

@ Dan: Uneori e cum zic eu, alteori e cum zici tu :) Multumesc mult!

@ Defektu: Sar'naaaaa. Puuup

@ Otto: M-am gandit..de asta am si scris postul..

@ Lara: Si eu as vrea sa-i vad fata :P

@ Doru: Doruleeeee, nu m-am prins!!! Grav!!! E de bine macar? :))

@ Baboozduk: Normal ca nu ma supar. Multumesc tare, tare mult! Ne mai auzim :)

@ Angel: Ma miram eu ca prea lumea a fost de acord cu ce-am zis..trebuia sa vii tu :))
Intrebarile de la inceput..sunt stilizate..si ipotetice..si ilogice..special le-am pus asa.
In schimb, ultima parte a comentariului tau este foarte adevarata..si sincera sa fiu, chiar am sa incerc sa-ti urmez sfatul..Merci!

angel spunea...

vrei sa scriu ce gandesc cu adevarat sau sa te pup in fund ca majoritatea?
iar cand vrei sa scrii ceva ilogic fa-o in asa fel incat sa cada bine.
puse una peste alta ma bucur ca ai sa ai in vedere incaltari cu varful ascutit. :))
pupici!

newermind spunea...

@angel - fancy meeting you here...
Pentru o persoana c-un limbaj poetic si echivoc precum al tau, tare impotriva mai esti cu ambiguitatea expunerii sentimentelor. Daca ti-ai exprima emotiile prin disertatii, blogul tau ar fi aratat ca un laborator de chimie.
Ce spui, merem sa-l rasfoim sa filtram exprimarile subiective de cele obiective?
Dar, eh, n-am nimic cu tine; dimpotriva, imi plac metodele tale de analiza.

@ana - Te salut,... Ana. Iti mai place vama veche? ^_^

Ana spunea...

@ Angel: In primul rand, nu cred ca lumea ma pupa in fund - asta pentru ca-mi respect cititorii si parerilor lor, cu atat mai mult cu cat nu sunt obligati sa fie draguti.
In al doilea rand, iti respect si tie punctul de vedere si logic ca astept de la tine doar parerea ta adevarata. Merci!

@ Newermind : Salut, salut! Normal ca-mi mai place :) Tu esti cel care m-a comparat cu ea? :-s :D

newermind spunea...

:)) Inca mai retii faza?

Yeah, that'll be me.

Anonim spunea...

Asta l-ai scris parca pentru mine ... Asa e cu "prietena mea cea mai buna" ... :-j

Ana spunea...

@ Newermind: Normaaaal..un asa frumos compliment, nu-l uit niciodata :)
Ma bucur ca ai revenit pe la mine!!!

@ Anonim: Imi pare rau ca ai parte de asa prieteni...poate e momentul sa-i spui :-??

Anonim spunea...

noah... e octombrie.. blog oarecum inchis.. octombrie spre noiembrie... vinul e spumos deja...

oameni... care au nevoi.. care cer.. atunci cand ii doare...
frumos.. dar neadevarat.... e DOAR REAL.. stii, relitatea si adevarul nu sunt neaparat in concordantza.. exista relitatzi indiferente de adevar.. si reciproca... sunt momente, in care un om CREDE ca poate sa fie asha cum ishi inchipuie... si vine la o cafea sau ishi aduce aminte... momnetul aela in care 'stie' ca üpoate sa dea si se multumeste cu putin. acela punct in care e al tuturor... lool asta e doar o relitate, de moment, dar realitate.. despre adevar.... trist e ca apare si maine.. si atunci eu, si tu, ne simtim 'folositi'.. ideea e ca lumea are nevoie de oameni ca noi.. ce iti doresc e sa para moentul de revolta.. atunci vei sti ce vrei.. de fapt pe cine vrei..

si vei avea curaj sa recunosti si sa ceri...


dupa aceea... vei fi din categoria celalalta... iti vei aminti, vei dori o cafea.. si o sa constatzi.. ca nu ai vazut ca langa tine erau de fapt nevoile tale.. adik cel (sau cei) ce te iubeau..

o zi calda... sau un zambet permanent.... sa ai parte de ele...

io1973 sau daiofah.wordpress.com

getu_k spunea...

foarte interesant....felicitari!