luni, 23 noiembrie 2009

23 pe 23

Astazi implinesc 23 de ani. Intotdeauna am considerat ca aceasta cifra imi aduce noroc...asa ca sper ca acest an sa-mi aduca multe zambete si bucurii.

Este ora 00.00 si am emotii...nu stiu exact de ce...


Anul "22" nu prea a fost ok, sper ca 23 sa-si ia revansa.


Este primul, dupa mult timp, pe care il sarbatoresc fara o jumatate (care sper sa-si aduca aminte ce zi e azi :) ), dar in acelasi timp, este unul pe care il sarbatoresc alaturi de aceeasi oameni minunati, care au fost langa mine, si la bine si la rau, si care m-au adus pe linia de plutire cand eram prea aeriana.
Sper ca se stiu ei care sunt :P

Imi doresc sa fiu fericita, pentru ca merit...fara pic de modestie!


La multi ani mie si la multi ani voua, celor care ma cititi!

marți, 17 noiembrie 2009

"Nu sunt printesa trece printr-o perioada de 50+"

Intr-o seara, la un pahar de vin rosu - demi-dulce, Octav, bunul meu prieten, s-a gandit sa-mi scrie ceva. A avut el inspiratie...sau bateam eu campii. Oricum, a trecut ceva timp de atunci, dar cred ca a venit momentul sa va arat si voua ce a iesit (si da, iti multumesc):

De ceva timp, nu_sunt_printesa@ceva_mail.com trece prin perioada de menopauza prematura (asa cum o numesc cercetatorii britanici, de altfel foarte avizi de a fi citati de catre publicatiile tabloide din R.).

Simptome mai mult decat evidente au aparut, si pana si ea insasi a ajuns la concluzia asta.

Primul simptom ar fi si cel mai grav: lipsa de sex. In general aparut la femeile care intra la menopauza, aceasta afectiune de gradul 3 este extrem de grava cu cat varsta este mai frageda (nr. - nusuntprintesa are acusi 23 de ani).

Aceasta lipsa provoaca grave tulburari comportamentale in ceea ce priveste relatiile de tip cuplu dintre oameni, cauzand o frica de milestone-uri de tipul, o luna, o luna si 4 zile neimplinte, un an, nunta de argint-6 saptamani etc.

Asta e cu atat mai grav cu cat, neatingand pietrele kilometrice imaginare, nu poate trece de la 2nd la 3rd la 4th base si asta o arunca intr-un cerc vicios al insatisfactiei fata de sine si fata de activitatea ei sexuala, care lipseste cu desavarsire.

Auxiliare primului simptom si avand-si radacina direct in el sunt vorbitul si comportamentul de doamna la menopauza, fosta directoare de alimentara, cu coc blond si radacini satene.

"Eu niciodata nu am sa fac asa ceva", zice ea nestiind ca niciodata nu zici niciodata. Cand avea 18 ani, nusuntprintesa mai mult ca sigur a zis ca nu va face NICIODATA sex cu un tip pe care nu il iubeste si ghici ce ?

A facut, ce-i drept o singura data. Dar, avand in vedere cele scrise mai sus, poate nu i-ar strica o partida de freelove din cand in cand, fara sa se mai oblige si sa se poticneasca in cliseele comportamentale stabilite de conduita ei morala.

Si ca sa revin la simptomul auxiliar numarul 2: "am ajuns la o anumita varsta".
Gresit. Abia acum incepe "varsta", dar probabil ii mai trebuie vreo cateva urcari in topul celor mai influete bloggeritze.

Astea sunt cele mai importante si cele mai frumoase, si cele mai pline de amintiri zile ale vietilor noastre viitoare.

TU de cate ori ai auzit-o pe maica-ta vorbind de liceu? Intotdeauna vorbeste, cu drag, despre perioada de dupa liceu, despre tinerete, nu despre adolescenta...

Ana, hai sa crestem, impreuna, si zi si tu cu mine: sa traim acum, ca sa nu devenim niste batrani care vor zice, cu urme vadite de regret, ca Robbie W. : "youth is wasted on the young".

Let's not waste it!

miercuri, 11 noiembrie 2009

7 noiembrie 2009

Am fost intrebata ce am facut "iesit din comun = escapada din rutina vietii de zi cu zi", in ultimul timp. La acel moment am raspuns: nimic.

Ei bine, intre timp am fost la mare...in noiembrie. Clar asta trebuie pusa in categoria lucrurilor inedite.

Nu a fost meritul meu.
Stefania si-a dorit sa vada marea anul asta, iar Stefan i-a tinut isonul :)

Asadar, merci Stefi pentru sugestie si merci frumos Stefan pentru poze si pentru ca ti-ai petrecut ziua cu noi. Chiar a fost o zi minunata!



duminică, 8 noiembrie 2009

Scrisoare catre mine

Cand vine momentul sa vorbim despre noi, majoritatea suntem stanjeniti si ori spunem cele mai stupide chestii, ori ne autoironizam, ori nu avem nimic de spus.

Aceste lucruri se intampla deoarece nu vrem sa fim priviti ca egocentristi - aroganti si oameni care nu-si cunosc lungul nasului.

Ei bine, eu m-am gandit astazi sa facem un mic exercitiu. Haide sa lasam falsele pudori la usa, sa iesim un pic din sfera modestiei exacerbate si sa ne scriem o scrisoare - una in care sa vorbim frumos despre noi, si pe care sa o recitim ori de cate ori ne simtim nesiguri.

Am sa incep eu, apoi o sa continuati voi - ori la mine pe blog, ori in casuta voastra cu laptopul sau o foaie alba de hartie in fata.

Morala? Daca noi nu ne placem, nu ne iubim, nu ne respectam si apreciem pe noi, chiar credeti ca restul o sa faca asta?

"Draga mea Ana,

M-am uitat astazi la tine in oglinda si am vazut un om vesel. Da, mi-a placut la nebunie gropita din obrazul drept, ochii verzi, deoarece asta e culoarea pe care ei o au dimineata, si zambetul de copil inocent. Stiu ca nu mai esti un copil inocent, dar de multe ori lasi impresia asta.

Imi pare rau ca este pentru prima oare cand iti vorbesc frumos si cand imi aduc aminte de cum esti tu cu adevarat. Te cunosc atat de bine, te inteleg, dar pana acum mi-a fost teama sa-ti vorbesc. Cine stie? Daca nu m-ai fi crezut si ai fi avut senzatia ca-mi bat joc?


Tu vrei sa fii placuta si iubita de oameni asa cum esti. Si da, poate multi chiar ar face asta, daca ar avea rabdarea necesara sa te cunoasca. Insa multi nu au. Si sa nu fim ipocriti, nici tu nu ai cu majoritatea.


Ai zile in care te simti singura, poate mai ales azi, cand e duminica si soare afara. Mi se pare straniu cum desi te simti asa, nu ti-ai umple golul cu orice tip de oameni..si doar cu aia pe care-i vrei tu. Iar cei sau cel pe care-i/l vrei nu te vor/vrea inapoi.


Te complici atat de mult, si-ti pasa de toate nimicurile.


Uiti ca nu multi sunt ca tine si ca cei care te au sunt norocosi. Si tu esti la randul tau norocoasa. Nu multi accepta langa ei neconditionat un om asa dificil cum esti tu.


Ai o brutalitate verbala nemaintalnita. Spui exact ce-ti trece prin cap, oricat de tare ar durea adevarul. Vrei totul sau nimic, si-l vrei acum. Nu accepti jumatati de masura si oameni indecisi.


Eu zic ca faci bine...ma rog, un pic de diplomatie nu strica niciodata. Insa, sunt convinsa ca intr-o zi o sa fii pe deplin fericita!


Stiu cat de importante sunt pentru tine sentimentele si ele iti ghideaza cursul vietii. Dar inca n-ai invatat ca atunci cand te astepti mai putin se intampla lucrurile?


Da, nu ai rabdare, cu totii stim asta si de cele mai multe ori, indepartezi unii oameni din lumea ta, tocmai pentru a-ti da seama daca ei vor sa fie acolo sau nu.


Invata de la mine: ai grija cum ii alegi. Unii nu se vor mai intoarce niciodata, pentru ca impulsivitatea ta a dat-o in bara, iar altii exact de asta au nevoie - o zguduiala puternica.


Nu mai crede in frica oamenilor, in timiditatea lor...Cei care vor sa fie langa tine, vor lupta pentru asta, intr-un mod sau altul.


Imi place de tine ca esti sincera si ca ai forta necesara sa faci un om sa zambeasca. Stii cat de greu zambesc oamenii in ziua de azi?


Stiu ca trebuia sa-ti spun numai lucruri de bine, dar n-am putut sa ma abtin..iarta-ma. Te rog sa nu obosesti niciodata sa incerci si sa crezi mereu in iubire si oameni si prieteni. Fara aceste ingrediente ai fi mult mai seaca...


Si nu uita: eu sunt mereu, aici, langa tine.


A ta,

Ana"