miercuri, 20 iunie 2012

Pentru Octav, cu drag

In viata fiecarei femei trebuie sa existe un barbat care sa-i spuna nu doar ce vrea sa auda. In viata mea exista Octav.

Ne-am cunoscut acum vreo 8 ani, intr-o camera de camin din Kogalniceanu. M-am topit de cum l-am vazut. Nu stiu cum s-a facut si m-a invitat la un date. A fost unul dintre cele mai frumoase.

Am dansat in Hanu' cu Tei, mi-a dat un balon, am vorbit cu o copila a strazii si ne-am pupat frumos. A doua zi mi-a spus cum prefera sa fim doar amici. M-a dezamagit cumplit.

Apoi mi-a devenit prieten. Cel mai bun. La bine si la rau.

Fara pasiuni ascunse si sentimente nedescoperite. Nu merita justificat nimanui asta.

Imi aduc aminte cum iti cumparam plasturi sa nu mai sforai si tu faceai friganele dimineata. Cum mi-am varsat nervii pe toti barbatii nefericiti din viata mea, cum am baut bere in parcul de copii si cum am cantat la karaoke.

Apoi mai sunt doar momentele noastre, alea de care te superi daca le spun cu voce tare. Ohooo..si certurile. Istericale, cuvinte rautacioase, adevaruri dureroase si un "vrei sa faci un mare scandal din asta, fie, dar eu nu iau parte, asa ca linisteste-te" la final.

Mi-ai scris asta si ma bucur ca ma feresti de complezente. Si ca ma cunosti.

Stiu ca nu te lasi impresionat usor de nimic, aparent...la fel cum stiu ca nu esti chiar atat de badaran. Dar uneori chiar esti :)

Nu-mi spui ca ti-e dor, dar vii sa ma astepti la aeroport cu o foaie stilizata cu numele meu si o coroana de regina deasupra lui. Si doar asta conteaza.

Mai stiu ca rare vor fi ocaziile cand chiar imi vei lua un cadou care sa-mi placa si pentru care sa nu fac o criza nesimtita, dar apoi mai stiu ca cele mai frumoase cadouri le luam impreuna.

Nu cred ca te-am rugat vreodata ceva serios si tu ai spus "nu" si-mi doresc sincer sa fie la fel si de partea mea.

Ma tragi de urechi, plastic vorbind, si ma incurajezi sa tin capul sus.

Mergem la gradina zoologica, in loc sa ma lasi bocind pe o banca in parc, fumam tigari noaptea, ne chinuim sa facem un cui cu has intr-o bucatarie de la Muncii (hahaha, intre timp am invatat ca se arde), ne plimbam cu bicicletele si nici nu ma lasi sa deschid gura cand vine vorba de oameni care nu merita.

Barfim pe toata lumea, mergem la nunti si cantam in masina. Ma lasi in pula mea sa merg cu masina singura s-o duc pe Alecs la cuca macaii, spre groaza mea care nici nu stiam drumul si nici nu mai condusesem in Capitala. Si a doua zi imi zici ca ai facut asta pentru ca stiai ca o sa ma descurc.

Nu ne intelegem la jumatate dintre lucruri, dar ne intelegem asa bine. Si uite ca au trecut anii peste noi si locul tau tot aici e. Si al meu tot acolo, nu? :)

Am sa inchei cu ce mi-ai spus si tu, pentru ca e prea frumos. 

Octav, hai sa crestem, impreuna, si zi si tu cu mine: sa traim acum, ca sa nu devenim niste batrani care vor zice, cu urme vadite de regret, ca Robbie W. : "youth is wasted on the young".

Let's not waste it!

2 comentarii:

OanaTw spunea...

minunat:).. mi-as dori si eu sa pot scrie despre o persoana in acest fel, dar uneori prieteniile sincere sunt foarte rare, iar ranile provocate in trecut te inpiedica sa iti mai oferi increderea asa cum ai facut odata.:*

Anonim spunea...

ziua lui Octav a fost pe 12 iunie. Sa traiasca :)