sâmbătă, 18 august 2012

Ale tineretii valuri...

Am un sentiment de toamna. Acum cateva zile am luat autobuzul 311 de la Piata Rosetti spre casa si un val de amintiri a pus stapanire pe mine.

Parca urma sa incep iar facultatea, sa ma imbrac repede dimineata cu noapte-n cap si sa ma duc spre pasaj la Universitate, unde sa ma vad cu cele doua si sa ne bem cafeaua inainte de curs.

M-am dus cu gandul intr-o vreme in care eram in continuare trei. Noi trei. Fetele.

O profa nesuferita ne-a spus ca prietenia noastra nu va rezista si an de an ne aduceam aminte de vorbele ei si radeam. Radeam..pana n-am mai ras. A avut dreptate.

Ne-am declarat surori si sufletele pereche. Am plans si am ras. Am fost complet naturale si am crezut cu inversunare ca niciodata nu ne vom desparti.

Viata, in schimb, are un talent de a ne demonstra contrariul. In doar cateva luni, sase ani au devenit trecut. 

Nu a mai contat nimic - nici noptile nedormite, nici lacrimile la 4 dimineata, nici fericirile, nici promisiunile. Nimic.

Fix ca intr-o relatie de iubire, ne-am indepartat si consumat povestea.

Ne-am intalnit recent - una cu bebe, una insarcinata, ambele casatorite, si eu. Am avut sentimentul ca aveam undeva la 35 de ani si nu ne vazuseram de 10 ani. Am atins discutii safe - nimic prea personal sau intim.

Ne-am luat relaxat la revedere, stiind probabil ca nu o sa ne mai vedem inca 10 ani.

Imi vine uneori foarte greu sa accept ca oameni pe care i-am strans bine de inima sunt capabili sa se desprinda cu atata usurinta si sa-si continue viata fara a se mai uita deloc in spate. 

Si parca in astfel de momente imi dau seamna, inca o data, ca trecutul este nul in compartie cu prezentul si viitorul.

Oamenii intr-adevar se schimba, timpul vindeca repede, prieteniile se destrama, iubirile se duc dracu'. 

Iar cand tot ce-a fost nu mai inseamna nimic, atunci e momentul sa mergi mai departe.

3 comentarii:

anca spunea...

prieteniile se destrama dar se creaza altele noi. daca nu a ramas vie legatura inseamna ca nu mai aveati nevoie una de cealalta. uneori avem langa noi exact oamenii de care avem nevoie, intr-un anumit moment.

Ana spunea...

@ Anca: Frumos spus...poate e chiar asa.

Anonim spunea...

de ce ramanem cu totii uimiti ca se intapla asta. e normal. e trist.