duminică, 5 august 2012

Cand totul e negru...

Ma indrept cu pasi repezi spre tot ceea ce e rau. Caut cu buna stiinta durerea si ma invart intr-un cerc vicios. N-am idee cum sa ies fara sa fiu cu mintea la limita.

Sunt o masochista inconstienta. Habar n-am ce se intampla si ce fac.

Ma vad uneori cu ochii lui si atunci mi se pare cel mai trist. O batrana prinsa intr-un corp tanar. O fiinta care stie doar sa faca observatii. Acea fata din trecut care dramatizeaza totul, isi face scenarii, cauta discutii complicate si-i place sa se certe.

Slaba, vulnerabila si usor de atacat. Dorita in conditii clare si fara obligatii. Nimeni.

Prin ochii lui ma vad in intuneric si am cosmaruri. Sunt urata si mica.

Rare mai sunt momentele cand fac asta, dar atunci traiesc cel mai mare sentiment de neputinta si apasare.

Nu va fi niciodata altfel. Cumva, reusesc sa fiu un om important pe care nu se da doi bani.

De abia astept sa vina ziua de maine. Maine va fi bine.

5 comentarii:

Pauza De Tigara spunea...

Cu siguranta va fi mai bine :)

Anonim spunea...

frumos

g.cojocaru spunea...

intotdeauna! :)

roxana serban spunea...

ma recunosc citind asta

Anne spunea...

asa am fost si eu o data :)