sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Nu-mi pasa...sau, poate..

Nu-mi pasa de tine. Nu-mi pasa ca-mi zambesti frumos sau ca-mi dai mesaje de noapte buna. Nu-mi pasa ca vrei sa iesim la 5 dimineata sau ca vrei sa ne-o tragem adolescentin prin mansarde.

Nu-mi pasa ca nu ma mai cauti sau ca nu raspunzi la mesaje. Nu-mi pasa ca flirtam prin cubluri si nici ca e posibil sa nu ne mai vedem niciodata.

Nu-mi pasa ca nu ma tii de mana pe strada, dar ca ma tii strans in brate ca si cum maine ar fi sfarsitul lumii.

Nu-mi pasa ca nu avem poze impreuna si ca nu stii sa-mi spui ca-s draguta. Nu-mi pasa ca ne sarutam umed si apoi saruti alte buze.

Nu-mi pasa ce se va intampla mai departe. Nu-mi pasa de ziua de maine.

A fost o vreme cand mi-a pasat. Mi-a pasat de toate si chiar mai mult. A fost o vreme cand nepasarea nepasatorului ma taia in carne vie. 

A fost o vreme cand inima mea a fost mai grea decat mine si nu am crezut ca pot s-o mai car mult timp. Apoi a trecut timpul...

Dar nu sunt ipocrita. Am o slabiciune. Imi pasa de promisiuni - alea necerute, spuse cald si sincer. Ce om mare trebuie sa fii sa-ti tii o promisiune, nu-i asa?

5 comentarii:

g.cojocaru spunea...

Si lui de ce ii pasa?

Anonim spunea...

Pai tocmai ca lui nu-i pasa, ii pasa mai mult ei decat lui.

Anonim spunea...

ce trista esti.

Anonim spunea...

Si eu...

Roxanna spunea...

Nu fii asa sigura ca nu-ti pasa! Atat iti spun :-)