miercuri, 4 ianuarie 2017

An Nou, poveste veche


* vorbim despre refresh, restart si re-inceput. aveam nevoie de + 1 la 2016 ca sa ne ni se regleze gandurile in minte. 

aveam nevoie de acest "luat de la capat" pentru a ne aduna curajul de prin lunile trecute si a face ceea ce ne-am propus de multa vreme, dar tot am amanat. 

ne simtim indreptatiti sa stergem cu buretele urmele anului vechi si sa ne indreptam atentia spre anul nou. ne-am imaginat cum stam drepti si cum 2017 va fi despre BINE si VESELIE si SUCCES. 

anul asta SIGUR o sa ne iasa! 

refuzam sansa unui nou inceput zilnic, asa cum avem senzatia ca toate florile trebuie date de 1 si 8 martie; si la aniversari.

de fapt, anul nou cred ca vine cu o chestie pe care de multe ori o dam la spate - speranta. oricat de cool si increzatori am fi, oricat de siguri si bine social pozitionati ne-am crede, nu prea mai avem speranta. 

dar, dar, dar la inceput de an, IN PRIMA LUNA, suntem plini de speranta, ca si cum ne-am trezit din morti si creierul nostru s-a mindsetat automat pe o stare de bine sau macar una in care "inca mai credem".

anul asta voi gasi dragostea
anul asta voi avea succes
anul asta o sa primesc marirea aia de salariu
anul asta voi calatori mai mult
anul asta imi voi lua mai multe toale
anul asta imi iau permisul
anul asta voi fi mai bun
anul asta voi fi mai calm
anul asta voi fi mai rabdator
anul asta voi fi mai puternic.

anul asta nu voi repeta greselile de anul trecut. 

in primele zile ale unui an nou, reusim sa ne reindreptam atentia asupra noastra si sa ne cufundam intr-o stare ferice.

facem lista aia de "lucruri pe care le voi realiza in 2017" si o lipim de piept, gandindu-ne cum vom lua fiecare punct de pe ea pas cu pas si il vom pune in practica.

apoi vin februarie si martie si august si tot ceea ce gandim este ca "la anu va fi mai bine", simtind cum toate punctele alea de mai sus ne-au scapat printre degete si iar a curs timpul peste noi si tot nu ne-am mobilizat.

ca, ce pula noastra, pana la urma, suntem tineri si oricum mai e putin si vine anu' nou. 

si pierduti in task-uri si ore state peste program, in trafic si relatii ratate, in pahare de vin baute in fiecare seara si tandreturi la mal de mare, in zile in care nu stim ce rost mai avem si momente de extaz, UITAM de speranta aia lucida si concreta pe care am avut-o cu ceva timp in urma.

si zau de nu e penibil! ajungem la mana unei expresii de duzina din comediile romantice, de genul "nu-ti pierde speranta", si parca inima ne vine iar la loc. 

si uite asa ne mintim si bagam sub pres tot ceea ce nu ne convine, ca si cum nimic rau nu s-ar fi intamplat, si mai trece un an si povestea e aceeasi.

2 comentarii:

Insecticide purici spunea...

Niciodata nu am inteles nevoia de a te reinventa la inceput de an, lucru asta se poate face oricand, chiar si in mijlocul zilei. Tot ce ai nevoie este putina dorinta si multa vointa.

Laura spunea...

E ca in curele de slabire.